miercuri, 28 noiembrie 2012

Monica Pop, mandria nationala (partea I)

  • Cum raspunde Monica Pop la o banala cerere pentru niste acte: "Esti un sarpe veninos!". Este raspuns oficial, in scris si cu stampila spitalului! (aveti fotocopie mai jos la mijlocul aticolului)

  • Desi am depus reclamatie (nr. 20197/22.03.2007) la Ministerul Sanatatii, acesta, conform obiceiului, a refuzat sa raspunda. Prin urmare ministerul aproba si incurajeaza abuzul.

  • Monica Pop ne arata ce insemna respectul pentru angajat: esti numit oficial "sarpe veninos", "o persoana care utilizeaza mizerii", "o femeie cu suflet urat si rau", "cu 2 fete", "procesomana" etc. Este exact metoda securista de infierare cu manie proletara. Numai ca e folosita la apoape doua decenii dupa caderea comunismului.

    Monica Pop da drumul la robinetul cu insulte de fiecare data cand se afla in incurcatura. Orice persoana care nu-i este pe plac devina o tinta sigur. Iata si alte exemple cand insulta de data acasta pacientii : "Esti un escroc!" [Link] sau aici: "[Pacientii] sunt niste nesimtiti care fura." [Link]. Autoritatile se prefac ca nu observa cum se comporta Monica Pop iar reclamatiile impotriva ei sunt musamalizate.

  • Presedintele Romaniei se face de ras: a numit-o personal pe Monica Pop in consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.[Link] Probabil ca sa-i faca "serpi veninosi", "mitocani", "procesomani", "escroci" si "handicapati" si pe altii, in numele presedintelui. 

     

Stimati cititori, ati vazut pana acum, probabil, o serie de personaje penbile din politica si shobiz-ul autohton care apar periodic la emisiuni TV in care se injura, se acuza unii  pe altii si fac un circ de zile mari. Nu cred ca e nevoie sa enumar cine sunt aceste personaje. Le vedeti zilnic pe anumite posturi TV si in tabloidele de scandal.

Monica Pop nu face nici ea exceptie: are si ea portia de emisiuni TV unde face scandal altora, dar nu despre asta vreau sa vorbesc acum, ci despre lucruri mult mai grave.

Monica Pop a depasit de mult faza elementara a insultei publice si a ajuns la o forma "superioara": balacareala in actele oficiale ale institutiei pe care o conduce. Acte in care Monica Pop te face albie de porci, te acuza de lucruri inventate si apoi pune la sfarsit stampila Spitalului de Oftalmologie. Si nu pateste nimic pentru asta, ba chiar primeste functii in plus.
Alfel spus, esti balacarit oficial, deoarece Monica Pop vorbeste deja in numele unei institutii de stat.

O mostra o puteti citi mai jos. Este un raspuns oficial la o cerere de-a mea in care solicitam sa mi se dea niste acte legate de servici. Cititi mai ales ultimul paragraf. Monica Pop aplica tactica securista denumita "infierare cu manie proletara":

 


In primul paragraf Monica Pop raspunde in bataie de joc la cerera mea, prefacandu-se ca nu stie nimic de actele pe care e solicitam. Nu e singura data cand Monica Pop mi-a facut mizerie in legatura cu actele. De pilda, in 2008 a ordonat (in scris) unor functionari publici sa nu-mi elibereze anumite adeverinte necesare la locul de munca. Ulterior, Monica Pop a folosit acest pretext ca sa ma dea afara, fara sa sufle o vorba despre faptul ca era o situatie pusa la cale tot de ea.
Deasemenea, Monica Pop mai este si ipocrita: se preface ca "nu intelege" de ce am trimis cererea mea prin posta. Simplu: am incercat sa o depun cererea in mod obisnuit, la secretariat, dar angajatele de acolo au refuzat sao inregistreze, spunand ca asa au primit ordin de la Monica Pop.

Apoi, in al doilea si al treilea paragraf, Monica Pop profita ca mai ramane jumatate de pagina libera si da drumul la robinetul de balacareala, evident, pe niste teme fara nici cea mai mica legatura cu cererea mea.

In doar cateva fraze, Monica Pop arunca un potop de insulte si minciuni: esti un "sarpe veninos" "care musca mana care l-a ajutat" "o femeie cu suflet urat si rau", care "sufera de procesomanie", "cu 2 fete", "care utilizeaza mizerii"  etc. Fireste, Monica Pop nu mai pierde timpul ca sa explice  la ce se refera sau sa dea exemple concrete despre care ar fi "mizeriile" de care pomeneste.

Acum sa ne oprim putin sa ne gandim: este normal pentru un inalt functionar sa foloseasca asemenea expresii intr-un ACT OFICIAL? Si sa mai puna si stampila institutiei?

Se pare ca degeaba suntem in UE daca asemenea abuzuri monstuase sunt tolerate si incurajate. Macar autoritatile romane ar putea sa recunoasca pe fata: da, e normala balacareala in actele oficiale. Asta e Romania!


Imediat am depus o reclamatie la Ministerul Sanatatii, inregistrata cu nr. 20197/22.03.2007, la care, bineinteles, nu am primit nici un fel de raspuns. Monica Pop si-a continuat nestingherita abuzurile, mergand pana la desfacerea repetata a contractului meu de munca si furtul banilor mei de salariu.

Totusi, de ce era Monica Pop asa de "nervoasa"? si la ce face ea referire? iata mai jos principalele motive:

- nu renuntasem la niste procese penale impotriva a doi apropiati de-ai ei (cantaretul Geambasu Calin, care ma batuse in cabinet si avocatul acestuia, Sirbu Cristian). Ca urmare, Monica Pop a inceput sa-mi dea sanctiuni disciplinare neintemeiate ca sa ma determine sa renunt la procese.
- dadusem Spitalul de Oftalmologie in judecata ca sa anulez sanctiunile ei disciplinare si castigasem, dovedind ca Monica Pop face abuzuri grave. Imediat, Monica Pop a inceput sa urle in tot spitalul ca sunt "procesomana" si ca "utilizez mizerii". Despre faptul ca pierdea procesele nu mentiona nimic.
- era indignata profund ca am avut "tupeul" sa o reclam la Ministerul Sanatatii pentru mizeria din spital de la vestiarul pacientilor. Fireste, nici Ministerul Sanatatii si nici Directia de Sanatate Publica nu au luat vreo masura, musamalizand cazul, asa cum fac de obicei cand e vorba de Monica Pop si spitalul condus de ea.

Cateva concluzii se impun din cele infatisate mai sus:

Unu, ca Monica Pop considera Spitalul de Otalmologie ca fiind feuda ei personala unde poate sa taie si sa spanzure dupa bunul plac, fara sa dea socoteala nimanui. 
Doi, cand indraznesti sa te plangi in instanta sau la alte institutii, Monica Pop te face imediat albie de porci, prefacandu-se indignata chiar daca tu esti cel care are dreptate.
Trei, autoritatile romanesti nu fac nimic impotriva abuzurilor. Monica Pop continua sa-si faca de cap in Spitalul de Oftalmologie, in timp ce mie mi-a desfacut in mod ilegal contractul de munca ca razbunare. A pierdut in instanta, este obligata sa ma reangajeze, dar nu vrea sa puna sentinta in aplicare si nu patreste nimic pentru asta.

(va urma)

joi, 17 mai 2012

Ping-pong cu ANI

Daca marele I.L. Caragiale ar mai fi trait, ANI i-ar fi oferit o sursa savuroasa de inspiratie. Cititi "dialogul" de mai jos:

Eu: Va rog sa-mi faceti o copie dupa declaratiile de avere trimise la ANI de catre Spitalul de Oftalmologie
ANI: Nu putem, Spitalul de Oftalmologie nu a trimis la noi nici o declaratie pana in prezent
Eu: Atunci va rog sa amendati conducerea spitalului si persoana responsabila, asa cum prevede legea in astfel de situatii
ANI: Nici asta nu putem, termenul de amenda s-a prescris

Aici o sa vina in curand raspunsul meu: Ei bine, mintiti cu nerusinare!
Am demontat scuzele lor ridicole cu legea in fata aici: [Link]


Mai jos aveti scanurile dupa documente:




Iata-l si pe Horia Georgescu (seful ANI) cum se bate cu pumnii in piept in fata presei, pretinzand ca se respecta legea:

"In cazul in care o institutie nu transmite declaratiile de avere si de interese este amendat seful institutiei, persoana desemnata cu implementarea declaratiilor de avere si de interese precum si toti ceilalti angajati care nu au completat declaratiile." (in emisiunea RFI - Hotnews din 23 aprilie 2012 [Link] )

Fireste, legea se respecta doar la nivel de vorbe in vant, pantru ca atunci cand vine vorba de Spitalul de Oftalmologie albul devine negru si invers:

"Va aducem la cunostinta ca termenul prevazut de art. 13 alin 1 din OG 2/2001 [...] pentru aplicarea sanctiunii contraventionale s-a prescris, declaratiile de avere si de interese la care dvs faceti referire fiind cele care ar fi trebuit depuse pana la data de 15 iunie 2011."


Ca sa va lamuriti in ce hal pot sa minta cei din ANI, cititi aici un articol mai detailat care analizeaza lucrurile cu legea in fata: [Link]

miercuri, 16 mai 2012

ANI - succesul incompetentei

  • Cei din Spitalul de Oftalmologie sfideaza iarsi legea! De ani de zile REFUZA sa-si trimita declaratiile de avere si de interese la ANI FARA SA PATEASCA CEVA PENTRU ASTA! Nici macar nu sunt amendati! Au devenit IMUNI in fata legii!
  • Angajatii ANI folosesc propria lor incompetenta drept scuza: "Amenda s-a prescris!" (dupa ce doi ani de zile au stat degeaba si nu au facut nimic pentru a sanctiona conducerea Spitalului de Oftalmologie)
  • Seful ANI, Horia Gerogescu, ne minte in fata: la televizor pretinde ca se aplica legea, in practica nu prea are curajul sa se atinga de coruptii din sistemul sanitar, mai ales de cei de la oftalmologie
  • ANI ne demonstreaza ca este incapabila sa aplice legea chiar si la nivel elemantar: nu poate da nici macar o simpla amenda
Raspuns oficial ANI: "In arhiva Agentiei Nationale de Integritate nu exista declaratii de avere sau de interese trimise de Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti." (21.03.2012, vezi mai jos documentul)

*********************************************

(Important: daca nu sunteti familiarizati cu legea 176/2010, cititi mai intai paragraful de la sfarsitul articolului, intitulat Aspecte legale)

Pana in momentul de fata, cei din Spitalul de Oftalmologie nu au trimis nici macar o declaratie de avere sau de interese la ANI.
Iata mai jos confirmare oficiala, din care ma multumesc sa citez doar: "in arhiva Agentiti Nationale de Integritate nu exista declaratii de avere sau de interese trimise de Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti." (mai nou ANI a inceput sa mai si raspunda la cererile pe care le depun, inainte nu facea nici macar atat. E un semn de progres, insa probabil ca le mai trebuie un secol de evolutie pana cand vor ajunge sa-si faca treaba ca la carte).



Bun! Asadar ANI recunoaste cu foarte multa seninatate ca ditamai institutia de stat nu-si trimite declaratiile, asa cum cere legea, iar ei nu fac efectiv nimic.

Amintesc ca am sesizat ANI cu privire la lipsa declaratiilor inca din 2010 (petitia 555/G/2010 vezi aici [Link] ). ANI nu a luat nici o masura.
Din toata conducerea Spitalului de Oftalmologie (10-15 persoane), numai doua persoane isi mai depun din cand in cand declaratii de avere sau interese, fara ca aceste acte sa mai ajunga si la ANI. Oricum nu patesc nimic, asa ca de ce sa se mai deranjeze, nu?

Vazand ca cei din ANI fac pe prostii, am redactat rapind o petitie-raspuns in care ceream in mod explicit ca persoanele responsabile din spital sa fie sanctionate cu amenda. In mod normal ar fi trebuit ei sa faca acest lucru din oficiu, deoarece stiau de mult cum sta situatia.

Iata mai jos petitia trimisa de mine.


Cum a mintit ANI ca sa o menajeze pe Monica Pop

La petitie primesc in scurt timp un raspuns absolut stupefiant:
Citez: "va aducem la cunostintaca termenul prevazut de art. 13 alin 1 din OG 2/2001 [...] pentru aplicarea sanctiunii contraventionale s-a prescris, declaratiile de avere si de interese la care dvs faceti referire fiind cele care ar fi trebuit depuse pana la data de 15 iunie 2011."
Semneaza Anamaria Anghelescu, inspector de integritate (!).



Haideti sa vedem cate tampenii este in stare sa scrie aceasta individa in numai doua randuri:

1) scoate din burta ziua de 15 iunie 2011 ca pretinsa data de infaptuire a contraventiei.
De unde si pana unde 15 iunie? Nu scrie in lege asa ceva. Dupa cum am vazut mai sus, legea prevede ca declaratiile de avere se trimit la ANI in 10 zile de cand sunt depuse de angajati, iar depunerea unei declaratii de avere poate fi facuta oricand in timpul anului! Daca cineva isi depune declaratia pe 3 februarie, sa zicem, pana pe 13 februarie institutia are obligatia sa trimita actul la ANI, altfel incalca legea si trebuie aplicata amenda.

15 iunie este cu totul altceva: este data limita pana la care poti sa-ti depui sau sa-ti actualizezi declaratia pe anul fiscal anterior. Ati inteles? Termen limita! Asta nu insemna ca toti angajatii se strang gramada fix pe data de 15 iunie sa-si depuna declaratiile. Pot foarte bine sa-si completeze declaratiile si inainte sau dupa aceasta data.
In plus, declaratiile de avere se mai depun si cu alte ocazii (in afara de actualizarile anuale): cand cineva este numit intr-o functie de conducere sau cand isi incheie activitatea. Garanteaza numita Anghelescu ca de la inceputul anului 2012 pana acum nimeni din spitalul de oftalmologie nu a depus vreo declaratie care trebuia trimisa la ANI? Macar a facut vreo verificare? Normal ca nu.

Sa retinem esentialul: declaratiile pot fi depuse pe tot parcursul anului (in functie de situatie) iar trimiterea lor la ANI se face in 10 zile de la primire.
Atunci de ce incearca numita Anghelescu sa ne bage pe gat cu forta data de 15 iunie 2011? Simplu, ca sa o scape de amenda pe Monica Pop. Sa mergem mai departe cu analiza.

2) invoca aiurea art. 13 alin 1 din OG 2/2001. Hai sa citim mai intai ce scrie:
   "(1) Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarairii faptei."
Buun! Corect! dar hai sa citim si ce scrie un rand mai jos:
      "(2) In cazul contraventiilor continue termenul prevazut la alin. (1) curge de la data constatarii faptei. Contraventia este continua in situatia in care incalcarea obligatiei legale dureaza în timp."

Acum sa ne gandim logic: avem o institutie de stat unde sunt depuse niste declaratii de avere. Se scurg cele 10 zile de la depunere si nimeni nu trimite declaratiile la ANI. Apare asadar o situatie ilegala si trebuie aplicata amenda. Ce se intampla dupa aceea? Dispare brusc obligatia de a trimite la ANI declaratiile de avere? Gata, nu le-am trimis, asta e, acum stam linistiti si ne vedem mai departe de treaba? Nu le-am expediat cand a trebuit, acum nu mai e nevoie le mai trimitem niciodata. Putem dormi linistiti, leafa merge inainte....

NU! Obligatia legala ramane, pana la reintrarea in legalitate. Asadar, institutia incalca legea cu fiecare zi in care intarzie sa trimita declaratiile la ANI! Chiar daca nu le-a trimis la timp, asta nu insemna ca nu trebuie sa le mai trimita niciodata!

Asadar, in situatia descrisa de mine, aveam de-a face cu o contraventie continua, care trebuie calculata de la data constatarii faptei! (Adica data la care le-am trmis eu ultima sesizare, ca angajatii ANI nu au fost in stare sa constate singuri ca lipsesc declaratiile Spitalului de Oftalmologie.)

Prin urmare nu se aplica alin. 1 din art. 13 OG 2/2001, ci se aplica articolul 2 din acelasi paragraf de lege.

Vedeti in ce hal poate sa minta un inspector de interitate cand i se cere sa aplice legea?
Da, stiu ca e dificil. Cand e vorba de spitalul de Oftalmologie si de Monica Pop, toata lumea da inapoi, in afara de mine. Eu sunt singura persoana care a avut curajul sa demaste coruptia din oftalmologia romana.

Acuma sa privim situatia si din alt unghi.  Sa zicem, prin absurd, ca numita Anamaria Anghelescu ar avea dreptate 100%. Sau 200%.
Ce faci? Invoci propria ta incompetenta drept scuza? Stii, stimate cetatean, desi am fost sesizati de ani de zile ca lipsesc niste declaratii, noi nu am facut nimic, am lasat timpul sa treaca iar acuma fapta s-a prescris. Suntem si tampiti si incompetenti. Dar nu conteaza, atata timp cat lucram la ANI, aici  suntem platiti pentru asta....

***************************************************

Aspecte legale
Conform legii 176/2010, fiecare institutie de stat are obligatia de a trimite copii dupa declaratiile angajatilor la ANI:

"ART. 2 (legea 176/2010)
Declaratiile de avere si declaratiile de interese se completeazã potrivit anexelor nr. 1 si 2 si se trimit Agentiei copii certificate, impreuna cu codul numeric personal al declarantului."

In cat timp? Legea ne lamureste si cu acest aspect: in termen de 10 zile de cand sunt primite de la angajati. (art. 6 pct. 1 lit. f) din legea 176/2010):
"trimit Agentiei, in vederea indeplinirii atributiilor de evaluare, copii certificate ale declaratiilor de avere si ale declaratiilor de interese depuse  [...] in termen de cel mult 10 zile de la primirea acestora;"

Cine se ocupa de asta? Simplu: este desemnata la nivel de institutie o persoana care sa stranga declaratiile de la angajati si sa le trimita la ANI (art 5 legea 176/2010). Mai are si alte obligatii in afara de asta.

Pana aici e simplu, nu? Dar ce se intampla daca nu sunt respectate obligatiile de mai sus?
Ei bine, in cazul acesta, legea prevede amenda contraventionala (art. 29 legea 176/2010):

"Nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 6 de cãtre persoanele responsabile cu implementarea prevederilor prezentei legi constituie contraventie si se sanctioneazã cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei.[...]".

Dupa cum vedem, legea este atat de clara incat pana si o persoana cu un intelect limitat ar pricepe ce vrea sa spuna.
Nu este si cazul primatelor care fac parte din Agentia Nationala de Integritate

duminică, 13 mai 2012

Spitalului de Oftalmologie - nici o declaratie de avere depusa la ANI!

Inca o "performanta":
Conducerea Spitalului de Oftalmologie nu a trimis pana in prezent (13.05.2012) nici o declaratie de avere sau de interese la ANI (vezi mai jos fotocopie dupa documentul doveditor)


Ce spune Legea 176/2010:
"ART. 2
Declaratiile de avere si declaratiile de interese se completeazã potrivit anexelor nr. 1 si 2 si se trimit Agentiei copii certificate, impreuna cu codul numeric personal al declarantului."


ANI pica testul lasitatii in fata coruptilor
Agentia Nationala de Integritate refuza sa intervina si sa amendeze conducerea spitalului, folosind ca pretext o asa-zisa prescriere (inexistenta in realitate) [Link]

Acum ceva timp scriam pe blog ca Spitalul de Oftalmologie a devenit un fel de stat in stat, unde nu se mai aplica legile Romaniei si nimeni nu indrazneste sa intervina. Din nefericire, afirmatia mea este iarasi confirmata, de data asta de ANI.
Recent, am primt un raspuns de la ANI unde este specificat ca in arhiva lor nu se gaseste nici o declaratie de avere sau de interese trimisa de Spitalul de Oftalmologie. Aveti documentul mai jos:


Asadar, nu e de ajuns ca Monica Pop ocupa 10 functii in acelasi timp si se afla in incompatibilitate [Link]. Nu e de ajuns ca din aprox. 15 oameni cu functii de conducere din spital, numai doi isi depun declaratii de avere [Link].
Acum trebuie sa aflam ca cei din spital nici macar nu se mai deranjeaza sa-si trimita putinele declaratii la ANI. Acum, sincer, daca tot nu-i atinge nimeni nici macar cu o floare, de ce s-ar mai sinchisi de asemenea fleacuri?
Monica Pop continua sa ne demonstreze ca este imuna la legi si ca nici o autoritate din Romania nu are curajul sa o puna la punct.

miercuri, 28 martie 2012

Conducerea DSPB refuza sa dezvaluie cati bani a cheltuit pe avocati ca sa-si protejeze sefii


Am scris in doua articole trecute ([Link] si [Link]) ca  Directia de Sanatate Publica Bucuresti (DSPB) a angajat nu mai putin de 8 avocati folosind banii publici ca sa apare in instanta 4 persoane din conducere institutiei care erau implicate in mai multe infractiuni. Curtea de Conturi a Romaniei a refuzat sa studieze problema in profunzime si a dat un raspuns de 5 randuri, in care pretinde ca totul este legal, fara sa dea nici o explicatie. Amanunte gasiti in cele doua articole despre care am vorbit mai sus.
(Atentie, avocatii cu pricina erau angajati sa apare atat institutia cat si pe cei 4 sefi in acelasi timp si chiar in acelasi dosar! Ale cui interse credeti ca aveau prioritate?)
Acum apare intrebarea: cati bani au fost scosi din fondurile publice ca sa fie aparati sefii DSPB in fata instantei? Ei bine, cei din DSPB refuza sa spuna, invocand asa-zisa confidentialitate a contractelor juridice. In opinia lor, ca cetatean nu ai voie sa aflii cat bani au facut praf din buzunarul public ca sa-si protejeze sefii in justitie. Si asta in plina criza, cand se vorbeste despre reduceri de cheltuieli!
Cati bani au fost sifonati cu ajutorul avocatei Buzoianu Daniela si a casei de avocatura Buzatu si asociatii? DSPB a pus lacat pe acesta informatie si nici macar Curtea de Conturi nu indrazneste sa lamureasca problema.
Cine erau cei 4 de la conducerea DSPBului
-         Pana Mariana, consilier juridic superior
-         Buzi Doina, sef serviciu RUNOS
-         Pelin Cristina, director coordinator adjunct (la vremea respectiva)
-         Neacsu Adrian, director executiv  (la vremea respectiva)
Ultimul dintre ei, Adian Neacsu este si politician, fiind in prezent reprezentant pe o filiala teritoriala PNL. A candidat in 2008 si pentru Camera Deputatilor.

 Cine sunt avocatii:
-         Casa de avocatura "Buzoianu Daniela"  2 avocati
-         Casa de avocatura "Buzatu si asociatii" 7 avocati

In decembrie 2009 am solicitat conducerii DSPB, in baza legii cu privire la accesul liber la informatii, o lista a contractelor de asistenta juridica, cu precizarea sumelor cheltuite. Totodata am cerut si copie dupa fiecare contract in parte.
La cererile mele am primit raspunsul intregistrat cu nr. 12161/2009 (a se vedea mai jos), redactat de directorul excutiv (la vremea respectiva) DSPMB, Daniel Popescu.

     Haideti sa vedem cum minte si cum rastalmaceste legea acest individ pe nume Daniel Popescu.
In acest raspuns este mentionata existenta a 5 contracte de asistenta juridica din perioada 2008-2010 (intre timp au devenit 6) si cu numarele lor de inregistrare. Cu toate acestea, in raspuns se refuza in mod ilegal sa dezvaluie sumele cheltuite de institutie cu aceste contracte, sub motiva ca onorariile avocatile sunt “confidentiale” si ca “nu reprezinta informatii de interes public”. Mai mult decat atat, directorul Daniel Popescu invoca in mod incorect art. 34 (1) din Legea 51/1995 potrivit caruia un contract de asistenta juridica “nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului. “ la care mai adauga de la el in plus fata de textul legii:”cu atat mai putin de catre o persoana fizica”. (Oare cum o fi anchetat Curtea de Conturi din moment ce conducerea DSPB pretindea ca nu pot fi controlati "de nici un organ al statului" ? ) .

Altfel spus, conducerea DSPMB, prin interpretarea fatezista al legilor existente, isi rezerva dreptul de a cheltui in secret sume oricat de mari din bugetul institutiei, fara sa le dezvaluie si fara sa admita o verificare din partea altcuiva in acesta privinta.
Raspunsul DSPMB nu face decat sa confirme ca persoanele din conducerea institutiei au tot interesul sa-si ascunda aumite aspecte legate de cum sunt folositi banii publici in rezolvarea intereselor personale.

In primul rand, asa si cum reiese din legea 544/2001 privind accesul liber la informatii in art. 2 lit. b) “prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice”. Din aceata perspectiva, orice cheltuieli facute de o institutie publica precum si contractele aferente sunt documente de interes public si trebuie sa fie comunicate la cerere. Exceptiile accesului liber la documente, cum ar fi in cazul informatiile clasificate sau cele cu privire la date personale, sunt prevazute la art. 12 din aceeasi lege. Iar daca informatia solicitata nu se incadreaza in capitolul de exceptii insemna ca poate fi facuta publica.
Dupa cum se poate observa, conducerea DSPMB nu invoca in raspunsul sau nici un fel de exceptie prevazuta de articolul aratat mai sus, ci se multumeste doar sa pretinda asa-zisa confidentialitate.
In realiatate exista o multime de institutii publice care au dezvaluit la cerere sumele cheltuite din banii publici pe contracte de asistenta juridica. Mai mult, respectivele cheltuieli au fost publicate chiar si in diverse articole din presa (de multe ori in scop critic, in care se prezentau sume imense de bani publici incasate de anumite case de avocatura).
Avand in vedere ca orice lege se aplica in mod uniform, nu se poate pretinde ca unele institutii de stat au voie sa dezvaluie cheltuielile juridice  iar altele pot sa pastreze informatiile secrete.
In al doilea rand, invocarea art. 34 (1) din Legea 51/1995 de catre DSPMB in argumentatia facuta este lipsita de orice sens. Precizarea ca orice contract juridic nu poate fi stanjenit sau controlat de o alta institutie are un alt inteles: termenul de control se refara la actiune de imixtiune sau de interventie activa in derularea contractului. Nicidecum cuvantul “control” nu este echivalent cu “verificare” sau “solicitare informatii”, actiuni care in mod evident nu pot stanjeni sau influenta in vre-un fel contractul, in afara de cazul in care este vorba de un act ilegal.
Asadar, refuzul DSPMB de a prezenta datele solicitate este neintemeiat din punct de vedere juridic si nu reperzinta decat o tentativa penibila de a ascunde niste fapte cu potential penal facute de conducerea institutiei. Prin conducere nu facem referire in mod expres la toti membrii, ci la cei patru – Necsu Adrian, Buzi Doina, Pana Mariana si Pelin Cristina. Din pacate, si actualul director executiv Daniel Popescu pare sa acorde un sprijin imens grupului infractionar mentionat anterior.

joi, 22 martie 2012

(II) Curtea de Conturi da unda verde la sifonat banii publici prin contractele de asistenta juridica

Curtea de Conturi - o alta institutie inutila, incapabila sa opreasca hemoragia banilor publici
Vrei sa-ti aperi in instanta interesele folosind banii publici, dupa ce ai comis infractiuni? Curtea de Conturi iti da voie!
Ce sume au fost cheltutie pe avocati de catre DSPB ca sa-si aprere pretiosii sai sefi? E confidential, tu ca cetatean nu ai voie sa stii decat ce impozit platesti la stat, restul nu te priveste.


Citeste aici Partea I [Link]
Rezumatul primei parti:

Am trimis o sesizare Curtii de Conturi [Link] in care deomnstram ca 4 persoane din conducerea DSPB (Directia de Sanatate Publica Bucuresti) si-au angajat avocatii lor personali ca sa "apere" si intistutia pe care o conduceau. S-a ajuns pana in situatia cand in acelasi proces un avocat reprezenta atat institutia cat si pe ei ca persoane fizice. Am demonstrat in plangerea mea ca situatia este in neregula, daratand ca cei 4 indivizi isi aparau interesele in instanta platindu-si avocatii cu contracte de asistenta juridica semnate in numele DSPB-ului. Mai mult decat atat, conducerea DSPB-ului nu vrea sa spuna ce sume au fost cheltuite pe banii publici pe acesti avocati, invocand asa zisa "confidentialitate" a contractelor. Deasemenea, tot ei pretind ca nimeni nu are voie sa-i controleze. [Link]

Cine erau cei 4 de la conducerea DSPBului
-         Pana Mariana, consilier juridic superior
-         Buzi Doina, sef serviciu RUNOS
-         Pelin Cristina, director coordinator adjunct (la vremea respectiva)
-         Neacsu Adrian, director executiv (la vremea respectiva)
Ultimul dintre ei, Adian Neacsu este si politician, fiind in prezent reprezentant pe o filiala teritoriala PNL. A candidat in 2008 si pentru Camera Deputatilor.

Cine sunt avocatii: 
-         Casa de avocatura "Buzoianu Daniela"  2 avocati
-         Casa de avocatura "Buzatu si asociatii" 7 avocati

Dupa un an si patru luni de la reclamatie, Curtea de Conturi (mai exact Camera de Conturi Bucuresti) a binevoit sa dea un raspuns definitiv de 5 randuri care poate fi citit mai jos:

Ei pretind ca nu au gasit nimic in neregula, sau mai exact, "nu au fost constatate abateri de la legalitate" insa fara sa dea nici cea mai mica lamurire. Ma si intreb cum au verificat din moment ce sumele din contracte erau, chipurile, "confidentiale."

Haideti sa le dau eu cateva idei cu privire la ilegalitatile posibile in acesta situatie: 
Varianta 1. Esti sef intr-o institutie de stat si vrei sa scoti niste bani "in mod legal" din fondurile publice.
Solutie: iti suni avocatii tai personali (care te apara pe tine ca persoana fizica in mai multe procese chiar in acel moment) si le oferi si niste contracte grase cu institutia condusa de tine. Profitul din aceste contracte urmeaza sa se imparta la doi si toata lumea e multumita.
Nu conteaza daca avocatii pierd sau castiga procesle: fiind vorba de o institutie de stat, orice proces pierdut este acoperit din banii publici, nu din salariul angajatilor vinovati. La urma urmei esti sef, doar nu o sa te sanctionezi singur pentru abuzurile si greselile pe care le faci. La fel, nici subalternii tai credinciosi nu vor pati nimic, ca, de, ei te ajuta sa te mentii in functie.

Nu conteaza nici ca institutia are deja o multime de consilieri juridici care se pot prezenta in instanta. Nu. Avocatii tai personali sunt mult mai potriviti sa primesca bani de la stat pentru conctractele juridice.

Retineti: sumele pentru contractele de asistenta juridica nu sunt limitate de lege, asa ca pot fi oricat de mari. Practic, tu ca sef de institutie poti sa le dai avocatilor tai personali si 1 milion de euro. Bani de la buget sa fie, ca in rest avem noi grija cum sa-i cheltuim, stimati cetateni platitori de taxe...

Curtea de Conturi spune ca totul este legal! Asa crede cel putin Miron Nica, director in Camera de Conturi Bucuresti, in raspunsul

Varianta 2. Esti sef intr-o institutie de stat si faci niste fapte penale. Ca urmare niste cetateni nemultumiti deschid actiune in instanta, atat impotriva ta ca persoana fizica cat si impotriva institutiei pe care o reprezinti.
Ai nevoie imediat de o aparare solida, pe bani grei, cu avocati care sa prezinte situatia numai in favoartea ta chiar daca vobesc in numele unei institutii de stat.

Solutie: pui mana pe telefon si iti suni avocatul personal. Il angajezi sa te reprezinte in acelasi proces atat pe tine, cat si institutia unde lucrezi. Ce avantaje decurg de aici:
- reducerea cheluielilor de judecata. Platesti avocatul tau cu o suma modica, urmand ca grosul banilor sa-i primesca prin contractul de asistenta juridica facut cu intitutia de stat. Altfel spus, te aperi pe banii statului!
- aparare extrem de eficienta. Practic, avocatul iti va fi recunoscator pentru contractul banos pe care i l-ai asigurat. El va avea grija sa prezinte situatia numai in favoarea ta, chiar daca vorbeste in numele unei institutii de stat. Abuzurile tale vor fi negate, probele vor fi ascunse sau distruse si astfel iti cresc substantial sansele sa scapi

Dar iata, Curtea de Conturi spune ca totul este in regula daca procedezi precum in situatiile descrise mai sus. Si, bineinteles, Curtea de conturi este formata din oameni onorabili, precum acel Miron Nica, semnatarul raspunsului.

Nu este de mirare ca in bugetul institutiilor de stat se nasc gauri uriase. Infractorii au gasit solutia perfecta: dupa ce comit ilegalitatile, isi angajeaza avocati tot pe banii publici. Currtea de Conturi le da voie.

vineri, 16 martie 2012

(I) Curtea de Conturi da unda verde la sifonat banii publici prin contractele de asistenta juridica

Esti infractor si conduci o institutie publica? Mai nou poti sa-ti faci apararea in instana pe banii publici, pe principiul "ce este al statului este si al meu". 
Curtea de Conturi spune ca este legal.
  Cel putin 8 avocati au primit contracte de asistenta juridica pentru Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti (DSPB), desi ei erau in acelasi timp si avocatii personali a 4 sefi din institutie.
DSPB avea angajati si juristi, insa, in mod misterios, acestia nu au fost folositi pentru reprezentarea institutiei in instanta.
Curtea de Conturi nu vede nimic in neregula.

Partea I  (partea II poate fi citita aici [Link] )

In luna mai 2010 am depus o petitie la Curtea de Conturi  (nr. 83156/25.05.2010, poate fi descarcata de aici [Link] in care demonstram modul ilegal in care conducerea DSPB de la vremea respectiva intelegea sa-si faca apararea in justitie pe banii publici, oferind contracte de asistenta juridica cu DSPB-ul doar pentru avocatii lor personali. S-a ajuns la situatia ridicola ca acesti avocati sa fie simultan angajati sa reprezinte atat pe cei din conducere ca persoane fizice cat si DSPB-ul ca institutie.

Dupa un an si 4 luni de la depunerea petitiei (!), Curtea de Conturi a dat un raspuns final, de 5 randuri, in care pretindea ca "nu au fost constatate abateri de la legalitate", fara sa mai dea nici un fel de explicatie suplimentara.
Cei din conducerea DSPB au refuzat sa dezvaluie ce suma au cheltuit din banii publici pentru contractele cu avocatii lor personali, pretinzand ca sumele sunt "confidentiale" si ca "nimeni nu are dreptul sa-i verifice". [Link]

Curtea de Conturi ne demonstreaza astfel ca poti sa scoti orice fel de sume din banii publici, folosind contracte de avocatura, fara ca cineva sa-ti faca ceva.

Mai jos prezint doar cateva fragmente din petitia mea, iar daca vreti sa intelegeti mai bine cum stau treburile, va invit sa cititi intregul document aici:

Subsemnata Ionescu Carmen, depun prezenta
PETITIE

Prin care solicit demarearea unui control asupra modului in care au fost cheltuiti banii publici pe contracte de asistenta juridica de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti (cu adresa in str. Avrig nr. 72-74 sector 2 Bucuresti), in perioada 2008-2010.
In fapt, neregulile sunt urmatoarele (pe scurt):

- desi DSPMB are compartiment juridic si mai multi consilieri juridici, pentru reprezentarea in instanta sunt folositi avocati din afara institutiei.
- avocatii in cauza nu au fost alesi la intamplare, ci sunt avocatii personali pentru patru membrii din conducerea institutiei.
Cu alte cuvinte, cei din conducerea si-au favorizat direct avocatii angajati de ei in calitate de persoane fizice, oferindu-le contracte de asistenta juridica si cu DSPMB-ul.
- in instanta, respectivii avocati sunt prezenti simultan atat ca reprezentanti oficial ai DSPMB cat si ca aparatori de persone fizice pentru cei patru din conducerea DSPMB, astfel incat nu mai este clar ale cui interese sunt aparate mai intai.
- conducerea DSPMB refuza in mod ilegal sa dezvaluie ce cheltuieli a facut institutia cu plata contractelor de avocatura, pretextand ca sumele sunt "confidentiale" si ca respectivele contracte nu pot fi verificate de nimeni.

Situatia expusa mai sus va fi detaliata in cele ce urmeaza

Incepand cu luna septembrie 2008, am fost nevoia sa deschid mai multe actiuni in instanta impotriva Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
Intrucat am constata ca in spatele unor aparente nereguli facute de institutie se ascundeau infractiuni comise intentionat de cateva persoane din conducerea DSPMB, am fost nevoita sa extind actiunea juridica si impotriva acestora.

Persoanele in cauza sunt urmatoarele:
- Pana Mariana, consilier juridic
- Buzi Doina, sef serviciu RUNOS
- Pelin Cristina, director coordinator adjunct
- Neacsu Adrian, director executiv la vremea respectiva

Impotriva celor patru enunerati mai sus am inaintat mai multe plangeri penale pentru abuz in servici, intocmire de fals si uz de fals.

Desi DSPMB are atat un compartiment juridic specializat (asa cum reiese din organigrama oficiala anexata la petitie), cat si numerosi consilieri juridici, in instanta institutia a folosit exclusiv case de avocatura platite din banii publici.

Optiunea este de neinteles si condamnabila daca ne gandim ca in prezent excesul cheltuelilor bugerate a adus statul roman intr-o criza finaniciara.

In loc sa caute mijloace de reducere a cheltuelilor inutile, conducerea DSPMB risipeste fara nici o rezerva fondurile publice. Situatia este si mai grava daca ne gandim ca multe din procese sunt consecinta  infractiunilor comise de membrii din conducere in numele institutiei.

In septembrie 2008, cand am actionat prima data in instanta DSPMB, institutia angajase deja casa de avocatura "Buzatu si asociatii", dupa cum reiese si din imputernicirea avocatiala cu nr. 462634/30.09.2008 (anexa nr. 1). Desi pe hartie aparea numele la 7 avocati, au fost termene de judecata la care nici unul din ei nu a fost prezent. Acest fapt ridica semne de intrebare cu privire la seriozitatea modului in care si-a indeplinit contractul respectiva casa de avocatura.

Firma "Buzatu si asociatii" a avut pentru anul 2008 nu mai putin de trei contracte cu DSPMB, din care ultimul a expirat 31.12.2008. este foarte posibil sa fi avut contracte si inainte de anul 2008.

Ulterior, in 2009, Neacsu Adrian si-a angajat pentru el ca persoana fizica pe avocatii casei "Buzatu si asociatii" (anexa 2). Dupa plecarea lui Neacsu din functia de director, DSPMB renunta brusc la serviciile avocatilor Buzatu si ofera contract unei altei avocate, Buzoianu Daniela.

[..............]

Astfel, dupa cum se poate observa pe imputernicirea avocatiala nr. 308783/01.04.2009 (anexa 3) avocata Buzaoianu Daniela este angajata de Pana Mariana, Buzi Doina si Cristina Pelin sa le reprezinte interesele in fata instantei in dosarul 34640/3/2009. Totodata, avocata Buzioanu este angajata sa apere si DSPMB-ul ca institutie, asa cum demonstreaza imputernicirea 281211/01.04.2009 (anexa 3), tot in dosarul 34640/3/2009.
Alaturi de Buzoianu Daniela, pe hartie mai apare o alta avocata, Rosu Raluca Domnica. La procesele avute impotriva DSPMB s-a prezentat numai Buzoianu, iar atunci cand nu a putut veni a delegat pe un alt avocat, pe nume Negutu Adrian, ca sa reprezinte institutia.

[..................]

Avand in vedere situatia descrisa mai sus, se poate ridica o intrebare fundamentala: ale cui interese sunt reprezentate mai intai de catre avocata Buzoianu Daniela: ale institutiei sau ale grupului Pana, Buzi, Pelin si Neacsu?
Daca ne gandim ca acesta avocata a obtinut contractele de asistenta juridica cu DSPMB tot prin decizia persoanelor de mai sus, atunci raspunsul devine evident.
Avocata Buzioanu Daniela este practic "omul" celor patru, platita din banii publici ca sa-i scape de consecintele infractiunilor facute de acestia.
Interesul institutiei nu poate fi sa mentina in functie patru infractori aflati in functii de conducere si sa-i apere be baza resurselor publice.

Cititi si partea II pentru acest articol [Link]

duminică, 12 februarie 2012

(I) De ce merg treburile prost in sanatate?

Partea I: Introducere

De ce merg treburile prost in sistemul sanitar romanesc? Iata o intrebare ridicata frecvent de cetateni, fara ca cineva sa poata avansa vreun raspuns complet. Se vorbeste despre lipsa fondurilor, ineficienta sistemului in sine, efectele crizei economice, raportul prea mare intre cei care beneficiaza de servicii de sanatate si cei care platesc asigurari medicale si alti zeci de factori marunti.

O singura problema este constant evitata sau minimalizata in discursul celor care vorbesc de reforma in sanatate: CORUPTIA.

Am lucrat vreme indelungata la Spitalul de Oftalmologie si am o viziune foarte clara din interiorul sistemului. Stiu bine care sunt problemele din interior si voi exemplifica cu sitiatia curenta din acest spital.
Daca si la alte unitati sanitare din tara lucrurile stau la fel ca la Spitalul de Oftalmologie (si este foarte probabil sa fie asa), atunci nu e de mirare ca s-a ajuns intr-o situatie dezastruasa a sistemul sanitar.

Pe scurt, iata problemele majore legate Spitalul de Oftalmologie Bucuresti:
  • spitalul este condus de o persoana aflata in incompatibiliate (Monica Pop) deoarece detine nu mai putin de 10 functii in acelasi timp;
  • concursuri fraudate (fictive) pentru posturile de conducere, cu sprijinul Ministerului Sanatatii;
  • medici care primesc spaga de la pacienti pentru a-si face meseria cum trebuie;
  • pacienti care vin la spital si sunt redirectionati catre privat;
  • program de lucru nerespectat (medici care lucreaza doar pe hartie cele 8 ore/zi);
  • medici aflati in incompatibilitate deoarece detin functii de conducere in spital si lucreza si la privat;
  • cazuri de infectii intraspitalicesti musamalizate;
  • greseli medicale nesanctionate;
  • abuzuri impotriva pacientilor (scandaluri, insulte etc.);
  • nepotism ( angajarea de rude si prieteni in diverse posturi din spital);
  • medici "sponsorizati" de anumite firme de medicamente ca sa promoveze si sa foloseasca numai produsele lor;
  • lipsa totala de transparenta, conducerea spitalului refuzand sa publice o serie de documente esentiale legate de activitatea si personalul institutiei;
  • greselile conducerii acoperite permanent din banii publici, cei vinovati nefiind niciodata obligati sa plateasca din buzunarul lor;
  • angajati sanctionati pe nedrept pe criterii de ura personala, fara legatura cu activitatea lor profesionala;
Merg treburile prost in Sanatate?
Eu am o singura explicatie: CORUPTIA institutionalizata, impotriva careia nimeni nu face nimic. In opinia mea fondurile alocate sanatatii sunt absolut suficente, marea problema este cum sunt cheltuite si de catre cine.
Toate problemele din sistemul sanitar sunt derivate din coruptie. Solutia? Arestati si trimiteti la inchisoare marii corupti cocotati in functiile cheie din Ministerul Sanatatii si din conducerea spitalelor din tara. Va garantez ca veti observa imediat efectul, la fel ca un pacinet cu o infectie grava care primeste o doza-soc de antibiotice.

(Urmeaza sa abordez foarte curand in detaliu fiecare punct arata mai sus in articole separate si insotite de dovezi. Ce ati citit mai sus reprezinta doar parte I - Introducerea).

marți, 17 ianuarie 2012

Ce spun altii despre Monica Pop (partea IV)

    Amosnews: Incredibil: Cum îşi „tratează” doctoriţa Monica Pop pacienţii!
    • Monica Pop, catre un pacient: "Esti un escroc!"
    • Ca sa-si "justifice" comportamentul aberant, Monica Pop inventeaza pe loc acuzatii mincinoase "Ati lasat oamenii sa moara pe strada". Dovezi - absolut nici una.
    • Conform Codului Penal, aceste fapte intra in categoria purtarii abuzive: "Întrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda".
    • Desi Ministerul Sanatatii si Colegiul Medicilor au primit sesizari de la ziaristi, nimeni nu a facut ceva ca sa o sanctioneze pe Monica Pop. De ce? Pentru ca cei de acolo sunt exact ca Monica Pop. Nici o diferenta.
      Un articol din data de 01.12.2010 publicat de Amosnews [Link] ne arata un exemplu din felul in care se comporta Monica Pop cu pacinetii care se prezinta la consultatie.
      In cazul de fata este vorba de o pacienta venita la Spitalul de Oftalmologie pentru o expertiza. Dupa ce Monica Pop i-a facut scandal prima data, pacienta s-a prezentat ulterior cu un aparat de inregistrare pentru a face rost de o proba despre felul in care este tratata.

      Cititi intregul articol aici pa Amosnews [Link]. Eu o sa reproduc mai jos doar pasajele mai importante. Conform ziaristilor, conversatia este redactata dupa inregistrarea audio, asadar exista probe extrem de solide si greu de tagaduit.

      "Dr. Pop: În primul rând ca dvs. sunteti un escroc! Asta sunteti.
      Pacientul: Sunteti convinsa, doamna?
      Dr. Pop: Absolut"

      Ca de obicei, Monica Pop arunca acuzatii stupefiante prin gravitatea lor, dar fara sa poata dovedi nimic atunci cand soliciti detalii. "Politisti" misteriosi, "dosare" necunoscute, astea sunt "probele" ei atunci cand o intrebi.

      "Dr. Pop: Nu, nu sunteti nimeni, dar as fi preferat. Ati lasat oameni pe strada, sa moara.
      Pacientul: Dvs sa-mi aratati un singur om pe care eu l-am lasat pe strada.
      Dr. Pop: Da, am vazut...au venit si politisti...
      Pacientul: Care politisti îsi permit doamna, sa vina sa se plânga la dvs?
      Dr. Pop: Au venit, au venit direct, cu dosarul, nici macar nu l-au tirmis prin posta sau prin ceva...
      Pacientul: Are voie vreun politist sa faca lucrul asta, doamna? Sunteti convinsa?
      Dr. Pop: Nu-i problema mea. Nu-i problema mea si nu ma intereseaza, absolut deloc."

      (Observati metoda: mai intai arunca acuzatia, dar cand vine vorba de probe si modul in care sunt obtinute, brusc pe Monica Pop "nu o mai intereseaza".)

      Exact asa precedau si securistii cand aveau aveau chef sa intimideze un om. Mai inatai ii aduceau acuzatii grave, dar formulate foarte vag si fara probe.
      Apoi il amenintau cu existenta "dosarului" in care, chipurile, ar fi existat probe compromitatoare pentru acuzat. Bineinteles, omul nu putea sa verifice existenta dosarului sau sa stie ce contine, dar simpla mentiune ca "Ti-am vazut dosarul! Stiu tot despre ce ai facut!" era suficenta ca sa-l sperie si sa-l faca foarte maleabil. (De obicei dosarele facute de securisti nu erau pline cu probe - in inteles juridic- ci doar cu turnatorii ordinare scrise de alti securisti si informatori.)

      De data aceasta Monica Pop incearca o metoda de intimidare asemanatoare, doar inlocuind "securisti" cu "politisti" - anonimi fireste. Daca ar fi sa ne luam dupa gogoritele ei, chiar "seful politiei" (iarasi nu stim care) a venit personal sa aduca "dosarul" pacientului.

      Din pacate exista multi oameni naivi care se lasa pacaliti de stilul acesta de acuzatii mincinoase lansate de Monica Pop si care gandesc in felul urmator: "Daca Monica Pop spune asta insemna ca asa e! O fi stiind ea ceva!".

      Haideti sa facem o reducere la absurd. Sa presupunem ca pacientul era infractor periculos adus direct de la puscarie cu politia. Avea Monica Pop dreptul sa-i vorbeasca astfel si sa-i refuze expertiza? NU!
      Daca pacientul e vinovat de ceva, atunci raspunde in fata legii. Exista Politie, Parchet si Justitie si alte institutii abilitate pentru aplicarea legilor.
      Un medic are oblicatia morala si legala sa trateze toti pacinetii la fel, fara discriminari si fara a-si pune ranchiunile personale mai presus de obligatiile de serviciu.

      Am folosit rationemantul de mai sus ca sa arat ca purtarea numitei Monica Pop este inadmisibila chiar si in situatia ipotetica in care pacientul ar fi fost un infractor. Insa nu reiese de undeva (in afara de acuzatiile dubioase facute de M. Pop) ca persoana despre care discutam ar fi incalcat legea cu ceva!

      Problema este ca Monica Pop se comporta abuziv in mod frecvent cu pacientii si cu alte persoane. Cititi aici [Link] cum face Monica Pop scandal si altor pacienti. Sau cititi aici [Link] cum inventeaza acuzatii neintemeiate executorui judecatoresc Paula Somaldoc: "M-a amenintat si mi-a adus jigniri!".
      Sau cum sunt pacientii la modul general pentru Monica Pop: "niste nesimtiti care fura" si care "au numai drepturi" [Link].

      Autoritatile, ca de obicei, nu fac nimic si o lasa pe Monica Pop sa-si vada de abuzuri in continuare.

      vineri, 13 ianuarie 2012

      Monca Pop, un fals profesor universitar (partea I)

      Va mai amintiti de "tovarasa academician, doctor inginer, savanta de renume mondial” si despre felul in care a primit aceasta lista de titluri?
      Stati linistiti, vremurile de atunci nu au apus, trecutul se repeta. Avem acum o situatie asemanatoare.
      Monica Pop, de la Spitalul de Oftalmologie, a obtinut titlul de profesor universitar prin FRAUDA, la inceputul anului 2008.

      Pe scurt:

      • Ca sa devina profesor univeritar, Monica Pop ar fi trebuit sa aiba un minim de doua articole stiintifice cotate ISI.
      • In fisa de autoevaluare, Monica Pop a mintit cu nerusinare pretinzand ca are "3 articole cotate ISI". In realitate nu are nici macar unul. Acest lucru poate fi verificat de orice persoana interesata in cateva minute.
      • Minciuna folosita de Monica Pop a fost trecuta cu vederea in mod intentionat de toate comisiile de la UMF Carol Davila si din CNATDCU (Ministerul Educatiei).
      • Numitorul comun in aceste comisii este Florian Popa, rectorul UMF. El este cel care o ajuta constant pe Monica Pop sa-si duca ilegalitatile pana la capat.
      • Desi Monica Pop nu a indeplinit criteriile minime, ea a devenit (in mod ilegal) profesor universitar prin ordinul MEdC 3669/2008. Ministerul Educatiei incearca sa o acopere refuzand sa publice acest ordin pana in prezent. Special procedeaza asa, ca sa nu poti contesta in instanta actele cu pricina daca descoperi fraude legate de titlurile universitare.
      • Cu toate acestea, am constestat "pe orb" (adica fara sa am documentul in fata) ordinul prin care i-a fostr atribuit titlul de profesor numite Monica Pop.

      Partea 1. SFREDELIND CORUPTIA

      In 2008 aparea un articol interesant in "Cotidianul", in care jurnalistul Razvan Marius Vintilescu descoperea ca Monica Pop candida la titlul de profesor universitar fara sa indeplineasca criteriile minime impuse de lege. Fragmentul care ne intereseaza se intituleaza "Monica Pop, profesor de ochii lumii" si facea parte dintr-un articol mai mare avand titlul "Alegeri pe blat la medicina bucuresteana" [Link]  ) Partea despre Monica Pop e undeva pe la mijlocul paginii.

      In acel fragment ziaristul demonstra ca Monica Pop nu avea la capitolul "contributie stiintifica" nici macar un articol cotat ISI, desi regulamentele in vigoare prevedeau ca trebuie sa aiba minim doua. Totodata, el clarifica diferentele dintre "cotare ISI" si "indexare ISI" pentru a inlatura confuziile special create de Monica Pop si de cei care au evaluat-o.

      Am verificat toate afirmatiile din articol, punct cu punct, cu legile in fata si am ajuns la concluzia ca autorul articolului are dreptate.

      Haideti sa facem si noi verificarea impreuna, pas cu pas, ca sa depistam frauda. Nu va trebuie decat conexiune la internet.

      1. Care sunt conditiile necesare ca sa ajungi profesor universitar? Pentru perioada la care fac referire, adica anul 2008, regulamentul era stabilit de Ordinul MEdC nr 5098/2005 [Link], completat prin ordinul MEdC 3548/2006 [Link] (Atentie la linkurile de pe Mediafire, au obiceiul sa va deschida reclame mai intai)
      O persoana care aspira sa devina profesor universitar trebuie sa aiba 4 articole cotate ISI sau indexate in bazele de date internationale. Din cele 4 articole ISI doua pot fi echivalate cu un numar mai mare de articole in revistele nationale. Restul de doua aticole cotate ISI sunt absolut obligatorii si nu mai pot fi echivalate prin nimic altceva.
      In anexa ordinului 3548/2006 exista cerinte si mai precise:

      Domeniul Sanatate: "Un articol cotat ISI se echivaleazã cu patru articole în reviste nationale recunoscute în domeniu. Cel putin douã articole trebuie sã fie cotate ISI."


      Asadar, fara doua articole cotate ISI nu poti deveni (legal vorbind) profesor universitar.

       2. Monica Pop si-a depus o fisa de autoevaluare la UMF Carol Davila. Documentul poate fi descarcat de aici [Link]

      In acea fisa, la pag. 9 si 10 ea pretinde in mod mincinos ca are trei articole cotate ISI, publicate in revista "Satu Mare - Studii si Comunicari Seria Stiintele Naturii"




      3. Revista cu pricina din Satu-Mare NU ESTE COTATA ISI (si fireste, nici articolele continute). Cum verificam? Avem la dispozitie doua metode:

      Metoda 1:
      Intram pe siteul CNCSIS la  http://www.cncsis.ro/articole/1901/Arhiva-2005-2010.html si verificam listele de publicatii din perioada 2008 si 2007. Revistele romanesti cotate ISI sunt trecute in listele de categorie A.
      Ce observam? Revista "Satu Mare" nu pare pe nici o lista de categorie A, prin urmare nu este cotata ISI. Apare in schimb pe listele de categorie C, adica publicatii care nu iti ofere nici un punct la capitoul evaluarea stiintifica.

      Cititi mai jos explicatiile legate de evaluarile revistelor facuta de CNCSIS.

      Metoda 2:
      Intream direct pe pagina institutului Thopson ISI , mai exact aici [Link]. Publicatiile cotate ISI sunt cele care fac parte din sectiunea Web of Science:

      Cautam dupa cuvintele Satul Mare si in mod firesc, nu gasim nimic. No matches found for the query.
      Daca vreti puteti sa cautati si dupa codul ISSN. Revista din Satu Mare are codul 1582-201X

      Iarasi nimic. Revista din Satu-mare NU ESTE COTATA ISI, in ciuda minciunilor sustinute de Monica Pop.


      4. Cu toate ca Monica Pop nu avea nici macar un singur articol cotat ISI, acest lucru a fost intentionat trecut cu vederea de comsiile de evaluare.
      Astfel, o comisie din cadrul UMF Carol Davila a notat in fals pe formular ca Monica Pop detine "3 articole cotate ISI" pentru care primeste nu mai putin de 12 puncte (3 x 4 puncte pe articol).


      Dupa cum ati vazut mai sus, cele trei articole din revista Satu Mare nu numai ca nu sunt cotate ISI, dar (conform CNCSIS) fac parte din lista de cat C, pentru care nu primesti nici un punct.



      5. De la UMF Carol Davila dosarul de profesor a ajuns repede la CNATDCU unde a fost evaluat de comisia de medicina.

      Desi atat Floarian Popa cat si cei din comisie citisera articolul din Cotidianul, dupa cum se arata in procesul verbal de mai jos, nu au tinut seama de neregulile semnalate in presa si au aprobat dosarul de obtinere a titlului de profesor pentru Monica Pop.


      Dupa cum puteti citi in procesul verbal, "Sesizarile ziaristului de la Cotidianul, Razvan Vintilescu au fost analizate". In ce fel? Nu se mai mentioneaza.

      In procesul verbal NU SE DA NICI UN FEL DE EXPLICATIE SAU MOTIV care sa justifice respingerea dezvalurilor facute de ziarist.

      Cu alte cuvinte: Noi, cei din comisie, nu luam in considerare ce spune Razvan Vintilescu. Cum? De ce? Asa vrem noi si noi suntem autoritati. Ce spunem noi e sfant si nu are nevoie de justificare.
      Atat Monica Pop cat si cei din comisiile de evaluare au preferat sa nege realitatea pana al absurd, sustinad in permanenta ca cele trei articole publicate in revista Satu-Mare "sunt cotate ISI". Asta in ciuda faptului ca orice persoana interesata poate sa descopere in 5 minute ca afirmatiile lor nu corespund realitatii, asa cum am aratat mai sus.

      Sa vedem ce afirma atunci Florina Popa, rectorul UMF Carol Davila, cand a fost intrebat referitor la revista din Satu-Mare:
      "Am verificat si eu pe Internet si acea revista este cotata ISI. Surprinzator, dar e cotata".

      Dupa ce ziaristul i-a prezentat mai multe probe care demonstrau contrariul, Florina Popa a bataut in retragere si a evitat un raspuns categoric.
      "Daca nu e cotata, o sa fie analizata la minister si o sa se vada acolo. Inseamna ca o sa fie probleme. Eu am fost presedintele comisiei ce i-a analizat dosarul la nivelul UMF-ului, dar doar pentru ca sint rectorul universitatii"

      La minister, dupa cum am putut vede in procesul verbal, s-a "discutat" problema, iar Monica Pop a fost acceptata, chiar daca nu indeplinea conditiile.

      Monica Pop, deasemenea, minte cu indarjire repetand mereu ca are articole "cotate ISI" iar ce a aparut in presa este rodul unor "dusmani" nenominalizati.
      "Acea revista este cotata ISI. Eu am gura destul de mare si destui dusmani. Va dati seama ca, daca ar fi fost ceva in neregula, ar fi sarit imediat. Cred ca revista e cotata ISI de un an de zile". (Cotidianul, 11.02.2008)
      Revista nu a fost cotata ISI si nu este cotata ISI nici in prezent.
      Monica Pop minte fara nici o jena. Partea rea este ca cei care trebuiau sa o verifice au lasat frauda sa mearga mai departe, exact asa cum a vrut ea.

      Am descris deocamdata doar frauda facuta de Monica Pop si cei din comisiile de evaluare.
      URMEAZA partea a II-a, in care voi descrie cum am dat Ministerul Educatiei in judecata.