joi, 14 aprilie 2016

Statul criminal roman - partea I



STATUL CRIMINAL ROMAN - partea I
Este posibil sa folosesti in instanta documente oficiale semnate cu o functie falsa si sa castigi procesul pe baza lor?

Da, este normal, au hotarat judecatori precum Mos Petrina, Camelia Juravschi, Dorina Rizea si  Cristina Stefanita in dosarul 42052/3/2010 Tribunal Brasov. CSM a refuzat sa demareze o ancheta [Link]

Este limpede ca permisiunea de a folosi o functie falsa in fata instantei este incompatibila cu ideea de proces corect.



Monica Pop a ajuns sa minta chiar si in privinta functiei: a semnat zeci de documente in calitate de “manager general”, desi nu a detinut in viata ei acest post

Pentru cei care nu cunosc legea, managerii generali sunt cei care conduc serviciile de ambulanta, nu spitalele (v. art. 118 din legea 95/2006). Managerul general nu este acelasi lucru cu managerul de spital. Monica Pop nu a fost niciodata sef de serviciu ambulanta.


NOUA JURISPRUDENTA: mai multi judecatori au acceptat ca Monica Pop sa semneze documente oficiale cu functie falsa de "manager general"

Iata o mostra de “corectitudine” a justitiei: magistratii au hotarat ca si desfacerea contractului de munca poate fi semnata cu o functie falsa (dosar 42052/3/2010 Tribunal Brasov)

Slugarnicie fara limite: judecatori precum
Mos Petrina, Camelia Juravschi, Dorina Rizea si  Cristina Stefanita au folosit documete false ca sa-si justifice sentinta

CSM refuza sa cerceteze situatia, deoarece ar insemna sa deranjeze prea multi judecatori 


Daca in justitia romana se accepta ca documentele oficiale sa fie semnate cu o functie falsa, atunci ce rost mai are sa discuti restul faptelor?



Incepand cu acesta postare, m-am hotarat sa deschid o noua derie de articole prin care incerc sa demonstrez la ce derapaje fata de lege pot sa ajunga magistratii atunci cand sunt ferm decisi sa ajute una din parti sa castige procesul.Chiar si impotriva legilor si a bunului simt. Acum puneti-va urmatoarea intrebare:
Este legal ca un functionar public sa semneze documente oficiale in numele institutiei cu o functie falsa?
Suprinzator, dar daca este sa ne luam dupa judecatori precum Mos Petrina, totul este posibil.


Cat poata sa minta Monica Pop intr-o singura propozitie

Din dosarul de munca 42052/3/2010 Tribunal Brasov:

“Managerul General al spitatului Clinic de urgente Oftalmologice, Prof. Dr Monica Pop, numita prin decizia DSPMB 54/20.04.1993....”

Asa incepe decizia de sanctionare nr. 26/2010 [Link], decizie prin care Monica Pop mi-a desfacut a doua oara contractul de munca in mod abuziv (prima data a pierdut procesul si ar fi trebuit sa ma primeasca pe vechiul post, insa in loc sa faca asta m-a dat iarasi afara).

Inca de la primele cuvinte, Monica Pop incepe sa minta in cel mai nerusinat mod cu putinta: nu a detinut niciodata functia de “manager general”.
Aici cititorul s-ar putea sa fie uimit: cum, Monica Pop nu este manager de spital? Nu se afla la conducerea Spitalului de Oftalmologie?

Raspunsul este simplu: functia de manager general nu este acelasi lucru cu cea manager, iar acest fapt se poate constata doar citind legea 95/2006.

- Managerii generali sunt sefi ai serviciilor de ambulanta si nu conduc spitale, asa cum reiese din art. 118 din legea 95/2006:

Art. 118 Legea 95/2006 (sau art. 111 in varianta veche a legii)
1) Conducerea serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti este formată din:

a) manager general, care poate fi medic, economist sau jurist cu studii în management;

- Managerii sunt cei care conduc spitalele publice, iar finctia lor este definita la art. 176 din legea 95/2006:

Articolul 176 Legea 95/2006 (sau art. 178 in varianta veche a legii)
1) Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică.

Asadar, managerul general si managerul sunt doua functii total diferite. Managerul este cel care conduce spitalele publice, iar managerul general coordoneaza activitatea serviciilor de ambulanta. Monica Pop este manager la Spitalul de Oftalmologie, dar niciodata nu a detinut functia de manager general, asa cum a semnat pe zeci de documente.

.

Dupa cum am demonstrat, managerii generali nu sunt sefi de spitale. Cu toate acestea, Monica Pop pretinde pe zeci de documente ca se afla la conducerea Spitalului de Oftalmolgie in calitate de asa-zis „manager general”. Si nu numai ca pretinde, dar se si foloseste de documentele false in instanta.

Intrucat Spitalul Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti este spital public si nu serviciu de ambulanta, rezulta ca nici Monica Pop nu avea cum sa fie manager general, asa cum a pretins chair pe Decizia nr. 26 din 05.08.2010, decizie prin care imi desfacea contractul de munca. [Link]

Singurul manager general din Bucuresti este dr. Alice Grasu, aflata la conducerea Serviciul De Ambulanta Bucuresti – Ilfov (SABIF) [Link]


O alta minciuna „Monica Pop […] Manager General, numita prin Decizia nr. 54/1993…”


Ca sa va dati seama in cel hal minte Monica Pop, trebuie spus ca in 1993 nici macar nu existau in legislatie functiile de manager sau de manager general. Aceste functii au fost introduse abia prin legea 95/2006, adica mult mai tarziu. In 1993 nu existau decat directori de spital.

In ceea ce priveste Decizia nr. 54/1993, o putei citi mai jos. Dupa cum se poate observa, nu este mentionata nicaieri functia de manager general. Prin aceasta decizie, Monca Pop a fost numita ca director de spital, nu ca manager general (functie care nici nu exista in perioada respectiva). Cu toate aceste, Monica Pop a adus in instanta zeci de documente semnate in calitate de „manager general”, iar magistratii au considerat ca sunt perfect legale.





Chiar si pe desfacerea contractului de munca este scris ca Monica Pop conduce Spitalul de Oftalmolgie in calitate de „manager general” si ca imi desface contractul de munca in baza „atributilor ce decurg din aceasta functie” (inexistenta in realitate).



In concluzie, daca un judecator accepta ca zeci de documente sa fie semnate cu o functie falsa, la ce te poti astepta de la el cand vine vorba sa judece restul faptelor din dosar?


Voi explica in articolele urmatoare de ce as semnat Monica Pop cu o alta functie decat cea reala si cum au ajuns judecatorii sa faca un amestec de functii si de atributii cand este vorba de Monica Pop.



Noua jurisprudenta:
 

1. Este legal sa semnezi documente oficiale cu o functie falsa.

2. Este legal sa reprezinti o institutie publica cu o functie fals in fata instantei.

3. Documentele semnate cu o functie falsa nu se pot anula.

4. Se accepta sa citezi atributii pe care nu le ai, invocand functia falsa.

 

miercuri, 6 aprilie 2016

Plangere penala impotriva lui Lascar Ioan

Ca urmare a faptului ca pacientii cu arsuri grave de la Colectiv nu au fost tratati corespunzator la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, am decis sa depun o plangerea penala impotriva principalului vinovat de aeasta situatie: Lascar Ioan.

Plangerea penala a fost depusa la DNA si o puteti citi aici: [Link]

Lasar Ioan se face vinovat de fals in declaratii (art. 326 CP) in forma continuata, uzurparea functiei (art. 300 CP), conflict de interese de natura penala (art. 301 CP) si abuz in servici (art. 297 CP) in forma continuata. In plus, exista un concurs de infractiuni in sensul legii penale.

Urmeaza in cel mai scurt timp posibil sa formulez alte plangeri impotriva celorlalti vinovati, cum ar fi de exemplu, fostul manager Radu Alexandru Macovei.

In afara de mine, mai exista si alte persoane care au depus plangere impotriva lui Lascar, un exemplu ar fi cantaretul Florin Chilian [Link]. Din pacate, plangerea lui are numeroase neajunsuri care pot fi speculate de avocatii lui Lascar.


Intrucat dcumentul are 15 pagini format A4, voi posta mai jos doar cateva fragmente:

Fals in declaratii:

In toate declaratiile de avere si de interese depuse pana in prezent, Lascar Ioan a omis in mod intentionat sa precizeze ca lucreaza pentru clinica privata Academica. Ca o prima dovada anexez o copie dupa una din paginile de internet afisata pe site-ul clinicii (www.academica-medical.ro), unde este precizat ca medicul Lascar Ioan ofera consulatii pentru suma de 300 de lei.


[...]
Se poate observa ca pe nici o declaratie de avere sau de interese nu este precizat ca medicul Lascar Ioan lucreaza pentru Clinica Academica (sau mai bine zis pentru cele doua firme care patroneaza clinica).
Conform art. 28 din legea 176/2010, fapta numitului Lascar de a omite ca a obtinut venituri prin colaborarea cu Centrul Medical Academica se incadreaza la infractiunea de fals in declaratii.

[...]

Conflict de interese de natura penala

Intentia de a ascunde colaborarea cu Centrul Medical Academica a avut motivatii mult mai mari decat scopul de a tainui obtinerea unui venit. Numitul Lascar a recurs la infractiunea de fals in declaratii pentru a ascunde un conflict de interese penal legat de Aurel Galea, unul din actionarii acestei clinici.

In 2013, Lascar Ioan a participat la organizarea licitatei care a fost castigata de firma Gemedica SRL, cu toate ca el lucra de cativa ani de zile la Cetrul Medical Academica, care i-a avut ca actionari pe Aurel Galea si pe mama acestuia, Galea Gizella.
In acest caz, medicul Lascar Ioan se face vinovat de conflict de interese de natura penala (art. 301 CP), intrucat a asigurat numitului Aurel Galea un folos patrimonial, organizand o licitatie unde a fost declarata castigatoare firma Gemedica SRL.

[...]

Abuz in servici si uzurparea functiei

Dupa cum am aratat in paginile anterioare, este imposibil din punct de vedere legal ca un sef de sectie sa nu detina contract de munca si sa lucreze doar in baza unei asa-zise colaborari.

[...]
Desi Lascar a trimis pacientii sa fie operati in noua sectie de arsi pentru a crea impresia ca este functionala, este de retinut ca nici un bolnav nu a fost internat in aceasta unitate si nu a beneficiat de avantajele dotarilor moderne.
In acest fel, pacientii cu arsuri grave din clubul "Colectiv" au fost privati de beneficiile aduse de aparatura moderna a sectiei de arsi, care, probabil, le-ar fi salvat viata sau, cel putin, le-ar fi redus suferinta. Deasemenea, daca noua sectie de arsi ar fi fost functionala, nu ar mai fi fost nevoie ca o parte din pacienti sa fie trimisi (cu costuri exorbitante) la spitalele din strainatate.

Asa cum s-a vazut ulterior, pacientii au suportat cu dificultate transportul la spitalele din UE, cativa din ei decedand pe drum sau la scurt timp dupa ce au ajuns la destinatie. Daca ar fi beneficiat in tara de cele mai bune conditii oferite de noua sectie pentru arsi, nu ar mai fi fost nevioe ca pacientii sa suporte problemle legate de transport, care le-a agravat starea de sanatate.


Explicatia intarzierii este evidenta: intrucat Lascar detine un numar imens de functii (in mod ilegal), el nu mai are timpul necesar sa se ocupe in mod temeinic de problemele si responsabilitatile pe care le presupune fiecare functie in parte.


In acte, Lascar detine functii care, ar trebui, in mod normal, sa fie ocupate de cel putin 4 persoane diferite.
In acest fel, Lascar se face vinovat de infractiunea de abuz in serviciu si de uzurparea functiei, cu consecinte extrem de grave. Lascar, desi nu detine in mod legal functia de sef de sectie, a semnat documente cu aceasta calitate si a provocat grave probleme organizatorice Clinicii de Chirurgie Plastica, probleme care au avut ca rezultat final suferinta si chiar moartea pacientilor, intrucat acestia nu au beneficiat de cele mai bune servicii de ingrijire medicala, desi serviciile medicale ar fi putut fi disponibile in timp util.

Practic, Lascar este interesat numai sa ocupe cat mai multe functii publice cu putinta doar pentru a-si mari substantial veniturile, fara sa-i pese ca nu detine timpul fizic necesar ca sa-si indeplineasca atributiile de serviciu. De pilda, un sef de sectie are un program de 8 ore pe zi, timp de care Lascar nu dispune, asa cum am demonstrat in paginile anterioare. Foarte probabil ca Lascar nu se ocupa nici macar 2 ore pe zi de problemele organizatorice ale sectiei.