miercuri, 28 martie 2012

Conducerea DSPB refuza sa dezvaluie cati bani a cheltuit pe avocati ca sa-si protejeze sefii


Am scris in doua articole trecute ([Link] si [Link]) ca  Directia de Sanatate Publica Bucuresti (DSPB) a angajat nu mai putin de 8 avocati folosind banii publici ca sa apare in instanta 4 persoane din conducere institutiei care erau implicate in mai multe infractiuni. Curtea de Conturi a Romaniei a refuzat sa studieze problema in profunzime si a dat un raspuns de 5 randuri, in care pretinde ca totul este legal, fara sa dea nici o explicatie. Amanunte gasiti in cele doua articole despre care am vorbit mai sus.
(Atentie, avocatii cu pricina erau angajati sa apare atat institutia cat si pe cei 4 sefi in acelasi timp si chiar in acelasi dosar! Ale cui interse credeti ca aveau prioritate?)
Acum apare intrebarea: cati bani au fost scosi din fondurile publice ca sa fie aparati sefii DSPB in fata instantei? Ei bine, cei din DSPB refuza sa spuna, invocand asa-zisa confidentialitate a contractelor juridice. In opinia lor, ca cetatean nu ai voie sa aflii cat bani au facut praf din buzunarul public ca sa-si protejeze sefii in justitie. Si asta in plina criza, cand se vorbeste despre reduceri de cheltuieli!
Cati bani au fost sifonati cu ajutorul avocatei Buzoianu Daniela si a casei de avocatura Buzatu si asociatii? DSPB a pus lacat pe acesta informatie si nici macar Curtea de Conturi nu indrazneste sa lamureasca problema.
Cine erau cei 4 de la conducerea DSPBului
-         Pana Mariana, consilier juridic superior
-         Buzi Doina, sef serviciu RUNOS
-         Pelin Cristina, director coordinator adjunct (la vremea respectiva)
-         Neacsu Adrian, director executiv  (la vremea respectiva)
Ultimul dintre ei, Adian Neacsu este si politician, fiind in prezent reprezentant pe o filiala teritoriala PNL. A candidat in 2008 si pentru Camera Deputatilor.

 Cine sunt avocatii:
-         Casa de avocatura "Buzoianu Daniela"  2 avocati
-         Casa de avocatura "Buzatu si asociatii" 7 avocati

In decembrie 2009 am solicitat conducerii DSPB, in baza legii cu privire la accesul liber la informatii, o lista a contractelor de asistenta juridica, cu precizarea sumelor cheltuite. Totodata am cerut si copie dupa fiecare contract in parte.
La cererile mele am primit raspunsul intregistrat cu nr. 12161/2009 (a se vedea mai jos), redactat de directorul excutiv (la vremea respectiva) DSPMB, Daniel Popescu.

     Haideti sa vedem cum minte si cum rastalmaceste legea acest individ pe nume Daniel Popescu.
In acest raspuns este mentionata existenta a 5 contracte de asistenta juridica din perioada 2008-2010 (intre timp au devenit 6) si cu numarele lor de inregistrare. Cu toate acestea, in raspuns se refuza in mod ilegal sa dezvaluie sumele cheltuite de institutie cu aceste contracte, sub motiva ca onorariile avocatile sunt “confidentiale” si ca “nu reprezinta informatii de interes public”. Mai mult decat atat, directorul Daniel Popescu invoca in mod incorect art. 34 (1) din Legea 51/1995 potrivit caruia un contract de asistenta juridica “nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului. “ la care mai adauga de la el in plus fata de textul legii:”cu atat mai putin de catre o persoana fizica”. (Oare cum o fi anchetat Curtea de Conturi din moment ce conducerea DSPB pretindea ca nu pot fi controlati "de nici un organ al statului" ? ) .

Altfel spus, conducerea DSPMB, prin interpretarea fatezista al legilor existente, isi rezerva dreptul de a cheltui in secret sume oricat de mari din bugetul institutiei, fara sa le dezvaluie si fara sa admita o verificare din partea altcuiva in acesta privinta.
Raspunsul DSPMB nu face decat sa confirme ca persoanele din conducerea institutiei au tot interesul sa-si ascunda aumite aspecte legate de cum sunt folositi banii publici in rezolvarea intereselor personale.

In primul rand, asa si cum reiese din legea 544/2001 privind accesul liber la informatii in art. 2 lit. b) “prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice”. Din aceata perspectiva, orice cheltuieli facute de o institutie publica precum si contractele aferente sunt documente de interes public si trebuie sa fie comunicate la cerere. Exceptiile accesului liber la documente, cum ar fi in cazul informatiile clasificate sau cele cu privire la date personale, sunt prevazute la art. 12 din aceeasi lege. Iar daca informatia solicitata nu se incadreaza in capitolul de exceptii insemna ca poate fi facuta publica.
Dupa cum se poate observa, conducerea DSPMB nu invoca in raspunsul sau nici un fel de exceptie prevazuta de articolul aratat mai sus, ci se multumeste doar sa pretinda asa-zisa confidentialitate.
In realiatate exista o multime de institutii publice care au dezvaluit la cerere sumele cheltuite din banii publici pe contracte de asistenta juridica. Mai mult, respectivele cheltuieli au fost publicate chiar si in diverse articole din presa (de multe ori in scop critic, in care se prezentau sume imense de bani publici incasate de anumite case de avocatura).
Avand in vedere ca orice lege se aplica in mod uniform, nu se poate pretinde ca unele institutii de stat au voie sa dezvaluie cheltuielile juridice  iar altele pot sa pastreze informatiile secrete.
In al doilea rand, invocarea art. 34 (1) din Legea 51/1995 de catre DSPMB in argumentatia facuta este lipsita de orice sens. Precizarea ca orice contract juridic nu poate fi stanjenit sau controlat de o alta institutie are un alt inteles: termenul de control se refara la actiune de imixtiune sau de interventie activa in derularea contractului. Nicidecum cuvantul “control” nu este echivalent cu “verificare” sau “solicitare informatii”, actiuni care in mod evident nu pot stanjeni sau influenta in vre-un fel contractul, in afara de cazul in care este vorba de un act ilegal.
Asadar, refuzul DSPMB de a prezenta datele solicitate este neintemeiat din punct de vedere juridic si nu reperzinta decat o tentativa penibila de a ascunde niste fapte cu potential penal facute de conducerea institutiei. Prin conducere nu facem referire in mod expres la toti membrii, ci la cei patru – Necsu Adrian, Buzi Doina, Pana Mariana si Pelin Cristina. Din pacate, si actualul director executiv Daniel Popescu pare sa acorde un sprijin imens grupului infractionar mentionat anterior.

joi, 22 martie 2012

(II) Curtea de Conturi da unda verde la sifonat banii publici prin contractele de asistenta juridica

Curtea de Conturi - o alta institutie inutila, incapabila sa opreasca hemoragia banilor publici
Vrei sa-ti aperi in instanta interesele folosind banii publici, dupa ce ai comis infractiuni? Curtea de Conturi iti da voie!
Ce sume au fost cheltutie pe avocati de catre DSPB ca sa-si aprere pretiosii sai sefi? E confidential, tu ca cetatean nu ai voie sa stii decat ce impozit platesti la stat, restul nu te priveste.


Citeste aici Partea I [Link]
Rezumatul primei parti:

Am trimis o sesizare Curtii de Conturi [Link] in care deomnstram ca 4 persoane din conducerea DSPB (Directia de Sanatate Publica Bucuresti) si-au angajat avocatii lor personali ca sa "apere" si intistutia pe care o conduceau. S-a ajuns pana in situatia cand in acelasi proces un avocat reprezenta atat institutia cat si pe ei ca persoane fizice. Am demonstrat in plangerea mea ca situatia este in neregula, daratand ca cei 4 indivizi isi aparau interesele in instanta platindu-si avocatii cu contracte de asistenta juridica semnate in numele DSPB-ului. Mai mult decat atat, conducerea DSPB-ului nu vrea sa spuna ce sume au fost cheltuite pe banii publici pe acesti avocati, invocand asa zisa "confidentialitate" a contractelor. Deasemenea, tot ei pretind ca nimeni nu are voie sa-i controleze. [Link]

Cine erau cei 4 de la conducerea DSPBului
-         Pana Mariana, consilier juridic superior
-         Buzi Doina, sef serviciu RUNOS
-         Pelin Cristina, director coordinator adjunct (la vremea respectiva)
-         Neacsu Adrian, director executiv (la vremea respectiva)
Ultimul dintre ei, Adian Neacsu este si politician, fiind in prezent reprezentant pe o filiala teritoriala PNL. A candidat in 2008 si pentru Camera Deputatilor.

Cine sunt avocatii: 
-         Casa de avocatura "Buzoianu Daniela"  2 avocati
-         Casa de avocatura "Buzatu si asociatii" 7 avocati

Dupa un an si patru luni de la reclamatie, Curtea de Conturi (mai exact Camera de Conturi Bucuresti) a binevoit sa dea un raspuns definitiv de 5 randuri care poate fi citit mai jos:

Ei pretind ca nu au gasit nimic in neregula, sau mai exact, "nu au fost constatate abateri de la legalitate" insa fara sa dea nici cea mai mica lamurire. Ma si intreb cum au verificat din moment ce sumele din contracte erau, chipurile, "confidentiale."

Haideti sa le dau eu cateva idei cu privire la ilegalitatile posibile in acesta situatie: 
Varianta 1. Esti sef intr-o institutie de stat si vrei sa scoti niste bani "in mod legal" din fondurile publice.
Solutie: iti suni avocatii tai personali (care te apara pe tine ca persoana fizica in mai multe procese chiar in acel moment) si le oferi si niste contracte grase cu institutia condusa de tine. Profitul din aceste contracte urmeaza sa se imparta la doi si toata lumea e multumita.
Nu conteaza daca avocatii pierd sau castiga procesle: fiind vorba de o institutie de stat, orice proces pierdut este acoperit din banii publici, nu din salariul angajatilor vinovati. La urma urmei esti sef, doar nu o sa te sanctionezi singur pentru abuzurile si greselile pe care le faci. La fel, nici subalternii tai credinciosi nu vor pati nimic, ca, de, ei te ajuta sa te mentii in functie.

Nu conteaza nici ca institutia are deja o multime de consilieri juridici care se pot prezenta in instanta. Nu. Avocatii tai personali sunt mult mai potriviti sa primesca bani de la stat pentru conctractele juridice.

Retineti: sumele pentru contractele de asistenta juridica nu sunt limitate de lege, asa ca pot fi oricat de mari. Practic, tu ca sef de institutie poti sa le dai avocatilor tai personali si 1 milion de euro. Bani de la buget sa fie, ca in rest avem noi grija cum sa-i cheltuim, stimati cetateni platitori de taxe...

Curtea de Conturi spune ca totul este legal! Asa crede cel putin Miron Nica, director in Camera de Conturi Bucuresti, in raspunsul

Varianta 2. Esti sef intr-o institutie de stat si faci niste fapte penale. Ca urmare niste cetateni nemultumiti deschid actiune in instanta, atat impotriva ta ca persoana fizica cat si impotriva institutiei pe care o reprezinti.
Ai nevoie imediat de o aparare solida, pe bani grei, cu avocati care sa prezinte situatia numai in favoartea ta chiar daca vobesc in numele unei institutii de stat.

Solutie: pui mana pe telefon si iti suni avocatul personal. Il angajezi sa te reprezinte in acelasi proces atat pe tine, cat si institutia unde lucrezi. Ce avantaje decurg de aici:
- reducerea cheluielilor de judecata. Platesti avocatul tau cu o suma modica, urmand ca grosul banilor sa-i primesca prin contractul de asistenta juridica facut cu intitutia de stat. Altfel spus, te aperi pe banii statului!
- aparare extrem de eficienta. Practic, avocatul iti va fi recunoscator pentru contractul banos pe care i l-ai asigurat. El va avea grija sa prezinte situatia numai in favoarea ta, chiar daca vorbeste in numele unei institutii de stat. Abuzurile tale vor fi negate, probele vor fi ascunse sau distruse si astfel iti cresc substantial sansele sa scapi

Dar iata, Curtea de Conturi spune ca totul este in regula daca procedezi precum in situatiile descrise mai sus. Si, bineinteles, Curtea de conturi este formata din oameni onorabili, precum acel Miron Nica, semnatarul raspunsului.

Nu este de mirare ca in bugetul institutiilor de stat se nasc gauri uriase. Infractorii au gasit solutia perfecta: dupa ce comit ilegalitatile, isi angajeaza avocati tot pe banii publici. Currtea de Conturi le da voie.

vineri, 16 martie 2012

(I) Curtea de Conturi da unda verde la sifonat banii publici prin contractele de asistenta juridica

Esti infractor si conduci o institutie publica? Mai nou poti sa-ti faci apararea in instana pe banii publici, pe principiul "ce este al statului este si al meu". 
Curtea de Conturi spune ca este legal.
  Cel putin 8 avocati au primit contracte de asistenta juridica pentru Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti (DSPB), desi ei erau in acelasi timp si avocatii personali a 4 sefi din institutie.
DSPB avea angajati si juristi, insa, in mod misterios, acestia nu au fost folositi pentru reprezentarea institutiei in instanta.
Curtea de Conturi nu vede nimic in neregula.

Partea I  (partea II poate fi citita aici [Link] )

In luna mai 2010 am depus o petitie la Curtea de Conturi  (nr. 83156/25.05.2010, poate fi descarcata de aici [Link] in care demonstram modul ilegal in care conducerea DSPB de la vremea respectiva intelegea sa-si faca apararea in justitie pe banii publici, oferind contracte de asistenta juridica cu DSPB-ul doar pentru avocatii lor personali. S-a ajuns la situatia ridicola ca acesti avocati sa fie simultan angajati sa reprezinte atat pe cei din conducere ca persoane fizice cat si DSPB-ul ca institutie.

Dupa un an si 4 luni de la depunerea petitiei (!), Curtea de Conturi a dat un raspuns final, de 5 randuri, in care pretindea ca "nu au fost constatate abateri de la legalitate", fara sa mai dea nici un fel de explicatie suplimentara.
Cei din conducerea DSPB au refuzat sa dezvaluie ce suma au cheltuit din banii publici pentru contractele cu avocatii lor personali, pretinzand ca sumele sunt "confidentiale" si ca "nimeni nu are dreptul sa-i verifice". [Link]

Curtea de Conturi ne demonstreaza astfel ca poti sa scoti orice fel de sume din banii publici, folosind contracte de avocatura, fara ca cineva sa-ti faca ceva.

Mai jos prezint doar cateva fragmente din petitia mea, iar daca vreti sa intelegeti mai bine cum stau treburile, va invit sa cititi intregul document aici:

Subsemnata Ionescu Carmen, depun prezenta
PETITIE

Prin care solicit demarearea unui control asupra modului in care au fost cheltuiti banii publici pe contracte de asistenta juridica de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti (cu adresa in str. Avrig nr. 72-74 sector 2 Bucuresti), in perioada 2008-2010.
In fapt, neregulile sunt urmatoarele (pe scurt):

- desi DSPMB are compartiment juridic si mai multi consilieri juridici, pentru reprezentarea in instanta sunt folositi avocati din afara institutiei.
- avocatii in cauza nu au fost alesi la intamplare, ci sunt avocatii personali pentru patru membrii din conducerea institutiei.
Cu alte cuvinte, cei din conducerea si-au favorizat direct avocatii angajati de ei in calitate de persoane fizice, oferindu-le contracte de asistenta juridica si cu DSPMB-ul.
- in instanta, respectivii avocati sunt prezenti simultan atat ca reprezentanti oficial ai DSPMB cat si ca aparatori de persone fizice pentru cei patru din conducerea DSPMB, astfel incat nu mai este clar ale cui interese sunt aparate mai intai.
- conducerea DSPMB refuza in mod ilegal sa dezvaluie ce cheltuieli a facut institutia cu plata contractelor de avocatura, pretextand ca sumele sunt "confidentiale" si ca respectivele contracte nu pot fi verificate de nimeni.

Situatia expusa mai sus va fi detaliata in cele ce urmeaza

Incepand cu luna septembrie 2008, am fost nevoia sa deschid mai multe actiuni in instanta impotriva Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
Intrucat am constata ca in spatele unor aparente nereguli facute de institutie se ascundeau infractiuni comise intentionat de cateva persoane din conducerea DSPMB, am fost nevoita sa extind actiunea juridica si impotriva acestora.

Persoanele in cauza sunt urmatoarele:
- Pana Mariana, consilier juridic
- Buzi Doina, sef serviciu RUNOS
- Pelin Cristina, director coordinator adjunct
- Neacsu Adrian, director executiv la vremea respectiva

Impotriva celor patru enunerati mai sus am inaintat mai multe plangeri penale pentru abuz in servici, intocmire de fals si uz de fals.

Desi DSPMB are atat un compartiment juridic specializat (asa cum reiese din organigrama oficiala anexata la petitie), cat si numerosi consilieri juridici, in instanta institutia a folosit exclusiv case de avocatura platite din banii publici.

Optiunea este de neinteles si condamnabila daca ne gandim ca in prezent excesul cheltuelilor bugerate a adus statul roman intr-o criza finaniciara.

In loc sa caute mijloace de reducere a cheltuelilor inutile, conducerea DSPMB risipeste fara nici o rezerva fondurile publice. Situatia este si mai grava daca ne gandim ca multe din procese sunt consecinta  infractiunilor comise de membrii din conducere in numele institutiei.

In septembrie 2008, cand am actionat prima data in instanta DSPMB, institutia angajase deja casa de avocatura "Buzatu si asociatii", dupa cum reiese si din imputernicirea avocatiala cu nr. 462634/30.09.2008 (anexa nr. 1). Desi pe hartie aparea numele la 7 avocati, au fost termene de judecata la care nici unul din ei nu a fost prezent. Acest fapt ridica semne de intrebare cu privire la seriozitatea modului in care si-a indeplinit contractul respectiva casa de avocatura.

Firma "Buzatu si asociatii" a avut pentru anul 2008 nu mai putin de trei contracte cu DSPMB, din care ultimul a expirat 31.12.2008. este foarte posibil sa fi avut contracte si inainte de anul 2008.

Ulterior, in 2009, Neacsu Adrian si-a angajat pentru el ca persoana fizica pe avocatii casei "Buzatu si asociatii" (anexa 2). Dupa plecarea lui Neacsu din functia de director, DSPMB renunta brusc la serviciile avocatilor Buzatu si ofera contract unei altei avocate, Buzoianu Daniela.

[..............]

Astfel, dupa cum se poate observa pe imputernicirea avocatiala nr. 308783/01.04.2009 (anexa 3) avocata Buzaoianu Daniela este angajata de Pana Mariana, Buzi Doina si Cristina Pelin sa le reprezinte interesele in fata instantei in dosarul 34640/3/2009. Totodata, avocata Buzioanu este angajata sa apere si DSPMB-ul ca institutie, asa cum demonstreaza imputernicirea 281211/01.04.2009 (anexa 3), tot in dosarul 34640/3/2009.
Alaturi de Buzoianu Daniela, pe hartie mai apare o alta avocata, Rosu Raluca Domnica. La procesele avute impotriva DSPMB s-a prezentat numai Buzoianu, iar atunci cand nu a putut veni a delegat pe un alt avocat, pe nume Negutu Adrian, ca sa reprezinte institutia.

[..................]

Avand in vedere situatia descrisa mai sus, se poate ridica o intrebare fundamentala: ale cui interese sunt reprezentate mai intai de catre avocata Buzoianu Daniela: ale institutiei sau ale grupului Pana, Buzi, Pelin si Neacsu?
Daca ne gandim ca acesta avocata a obtinut contractele de asistenta juridica cu DSPMB tot prin decizia persoanelor de mai sus, atunci raspunsul devine evident.
Avocata Buzioanu Daniela este practic "omul" celor patru, platita din banii publici ca sa-i scape de consecintele infractiunilor facute de acestia.
Interesul institutiei nu poate fi sa mentina in functie patru infractori aflati in functii de conducere si sa-i apere be baza resurselor publice.

Cititi si partea II pentru acest articol [Link]